luni, 27 iulie 2009

Curaj si Frica


Frica inseamna constientizarea cerebrala a posibilei actiuni

Curajul inseamna frica plus un moment de nebunie.


Prima data am avut curaj, desi pot spune ca nici nu m-am gandit ca poate mi-e frica; doar cateva secunde de claustrofobie, pe care le-am sufocat cu toata forta mea mentala. Nici nu aveam de ales altceva insa. "Inapoi" nu exista cale, "inainte" era ptr un timp extrem de limitat. Cand ti se ascute simtul de supravietuire (nivelul vegetativ iese in prim plan, insotit ca intotdeauna de subconstient) poti face lucruri la care nici macar nu visai ca le poti indeplini, fara sa chibzuiesti prea mult si de multe ori, fara sa realizezi practic ce faci in momentul respectiv.


A doua oara mi-a fost frica. Extrem de frica, paranoia, imobilizare. Mi-am pierdut echilibrul, vazul, auzul. Corpul nu ma mai asculta deloc si nu stiam cum sa-mi intorc mintea la 360 de grade ca sa pot inainta. O mare dezamagire pentru mine, un sfarsit prelungit cam prea mult, o infrangere (desi am terminat questul respectiv) care ptr mine a insemnat un efort extraordinar.


Pentru ambele situatii, constientizarea in sine vine dupa cateva ore. Despartirea de 12 ore intre reusita si infrangere mi-a dat peste cap ceasornicul psihic. Normal, as fi preferat sa fi fost in ordine inversa. Am vazut intr-adevar ce fiinte complexe, aproape perfecte suntem noi, oamenii. "Echipati" de la natura cu mijloace infinite de supravietuire; corpul uman, desi aparent fragil si minuscul, devine o armata perfecta atunci cand este in echilibru cu "simturile".


Nu o sa ma opresc niciodata insa. Evolutia reprezinta autodepasire prin auto educare psihica. Fizic, sunt in stare de orice.




Nota: Toate experientele executate in stare naturala, sunt de sute de ori mai importante decat cele traite cu ajutorul stimulilor externi (adica energizante, halucinogene, alcool).


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu