marți, 14 decembrie 2010

Dorul de...



http://http://www.youtube.com/watch?v=Hbd1bVA2BuE



Ce faci tu oare, acolo sus?




Nici macar nu stiu ce esti... mai exact :( sufletele sunt diferite in aceeasi durere. Unul renunta insa.

Ora 7.

vineri, 3 decembrie 2010

Oamenii deosebiti trebuie sa se cunoasca intre ei




Vinovata este Nicky! La statusul ei am vazut pentru prima oara http://www.mongolia.ro/, blog pe care apoi l-am dat si eu mai departe unor zeci de oameni, si pe care l-am citit impreuna de-a lungul calatoriei.




Si uite asa trecu un an si ceva. Apoi, tot la vinovata mea am gasit mesajul ca Mihai Barbu isi lanseaza cartea. Si atunci mi-a venit in minte un citat de-al lui Diogene:

"- Oamenii te-au osandit la exil!
- Si eu pe ei ca sa stea acasa!"

citat care a lansat o idee.

"- Nu mai bine ii faci tu un portret? Unul mic asa... sa nu fie foarte chinuitor, si sa mergi cu mine cand isi lanseaza cartea? Pentru ca oamenii deosebiti trebuie sa se cunoasca intre ei"


Ideea mi-a suras ca naiba de bine, si recunosc, ca am putut iesi din rutina mea artistica prin acest tablou, si aveam maaare nevoie. Mai mult de atat, tabloul avea sa fie personalizat cu o bucatica din lantul lui Doyle, piesa extrem de capricioasa si dificila ptr calatorul Mihai.


Tinand in continuare isonul cu Diogene, "Cersind atentie de la o statuie, pentru ca exersam in a fi refuzata" am focut rost si de accesoriul pretios, cu praf rosu mongolez, de la care sincer imi cam luasem gandul.


Deci, ce a iesit:





:D Nu spun nimic despre reactia lui, sau a celor din jur :D



FELICITARI MIHAI, MERCI NICKY (puuuup x love), BRAVO (SI) MIE, luam o pauza sa admiram ce am realizat, si apoi...

















L.E.: Arta atrage oamenii, in orice forma ar imbracata de ea, si intr-adevar, ai avut dreptate Nicky :D
Lumea devine foarte mica, si observi intr-un final ca de fapt suntem toti o singura si mare familie!
Pregatim alte "bunatati" dupa sarbatori, si daca totul merge bine (merci Roxana M.), vom demara impreuna un proiect imens! Pentru ca am de gand sa implic pe toata lumea :D

marți, 30 noiembrie 2010

surpriza


"When you dim your light, so that someone else can shine, the whole world gets darker."

;) To and From.

vineri, 29 octombrie 2010

Downshifting


Fenomenul dezvoltat in Europa de Vest se refera la acele persoane care prefera sa isi petreaca mai putin timp muncind si mai mult facand lucruri simple: plimbari, vacante la tara, calatorii lungi cu trenul si cu barca.


CARIERA. In general, persoanele care devin adepte ale acestui curent nu sunt carieriste si nu vor sa se imbogateasca, preferand sa munceasca atat cat sa isi poata permite viata de zi cu zi si cat mai mult timp liber. De asemenea, dupa cum explica psihologul Aurora Liiceanu, a deveni adept al acestui curent implica si „o doza de renuntare la orgolii sau la vise de preamarire“.


ACTIVITATI. In afara de relaxare, unii „downshifters“ aleg sa isi petreaca timpul liber facand voluntariat, donand bani sau bunuri catre organizatii caritabile in care activeaza temporar sau practicand diverse forme de arta.


Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management de Aurora Liiceanu


Downshifting- ul s-a nascut din refuzul societatii occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialista) de a deveni sclavul valorilor materiale si de a-ti consuma toata existenta alergând dupa bani, dupa o pozitie ierarhică. Downshifting-ul inseamna refuzul de a intra intr-o anume inregimentare (prin dresaj), refuzul pozitiei, refuzul salariilor mari etc. Ideea de baza este cade fapt, calitatea vietii individului, care este data nu de felul in care se pozitioneaza el din punct de vedere material - nu iti trebuie atit de multi bani ca sa poti sa fii fericit, multumit în viata -, ci de faptul ca poti profita, sa zicem inteligent, de timpul pe care il ai de trait, astfel încât sa nu devii un sclav al muncii. Prin urmare e vorba de o etica a muncii.

Downshifting- ul nu poate fi la noi, pentru ca noi suntem o societate care am demarat dupa '90 in plin materialism grosolan si exagerat, in care banul si acumularea de bunuri materiale este o dominanta a vietii. Toata lumea priveste cu admiratie si invidie desfasurarea cursei achizitiilor materiale, lucru care in strainatate a inceput sa fie pus sub semnul intrebarii. Din aceasta perspectiva un om din est (din tarile postcomuniste) o sa fie mai bine imbracat decat unul din vest, o sa isi doreasca o masina mai buna, o sa fie, cum se spune, victima societatii de consum intr-un mod cu totul necritic, o sa-si ia tot ce este mai scump si o sa o faca ostentativ si in mod excesiv. Deci noi, in momentul de fata, suntem o societate cu valori materialist - excesive, spre deosebire de cealalta societate, in care oamenii profita de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vietii, dar si calitatea ei.

Eu cred ca nivelul de la care pornesc ei este mult mai inalt decat al nostru. Adica ei nu au o populatie care supravietuieste ca la noi si aceasta conditie bazala, minima pentru a trai relativ decent este realizata cam la toate categoriile sociale.... Faptul ca exista oameni care stau pe strada, sau care refuza sa intre in alt tip de inregimentare, in aceasta ordine a vietii, tine si de o patologie sociala care este legata de postmodernism, nu tine de saracie, pentru ca in strainatate abundenta de lucruri materiale fac sa existe o anumita satietate. Cu alte cuvinte, cu doua perechi de blugi si cu zece maiouri poti traversa o vara. Noi cred ca suntem intr-o perioada in care a inceput sa se vada aceasta adictie de shopping, care tine de centrarea de materialism, prin manipularea sau si prin manipularea data de publicitate, care indeamna necritic catre consumerism.

Asta nu inseamna ca la ei nu exista asa ceva, insa sunt mult mai potoliti si ceea ce este interesant este aparitia acestui curent critic ca schimbare a stilului de viata. La noi nu exista deloc o atitudine critica, ba dimpotriva, cum am mai spus, este vorba de invidie si chiar o rautate de a scotoci, sa vezi cat si-a mai luat, cate vile si-a luat, cum e vila etc. Exista o dorinta evidenta a unora de a fi invidiati pentru bunastarea lor materiala excesiva pe care ei o coreleaza cu reusita sociala sau cu reusita existentiala.

Numarul, cantitatea contează, si pretul.

In general downshifting- ul pune accentul asupra unei idei importante: exista si alte laturi ale vietii care sunt importante si pe care lepoti realiza daca ai bani, dar nu neaparat foarte multi bani: relatiile, prietenii, placerea de a sta la ora 11 dimineata pe malul unui rau, sau trezitul de dimineata la ora 10, cu gazeta in pat etc.

Vedem o graba teribila a tinerei generatii de alerga după bani si de auita sa traiasca. Pentru ca sa ilustrez acest lucru am gasit un textf oarte critic, in care un specialist in marketing se refera la ce se intimpla la noi in Romania :"am vazut fete care, atunci cind s-aua ngajat in agentie, erau ca niste mere sanatoase din care iti venea sa musti cu pofta; astazi sunt niste scovergi iradiate de computer. Oricum, ar gasi cu greu un barbat la ora la care pleaca de la birou si daca ar apela la solutia cea mai la indemana, un coleg de birou, tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul ca stresul cauzeaza sterilitate masculina. Probabil ca la ora la care scriu aceste randuri ele se afla tot la birou, bibilind un mediaplan sau pregatind press release-ul unui client isteric si mitocan care nici macar nu stie sa spuna"multumesc". Pentru simplul motiv ca "doar te platesc, nu?"

In nici un loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru patrat nu e mai mare ca in marketing si publicitate.

E interesant ca mai mult este afectata partea feminina, pentru ca, daca inainte exista acest stereotip - cand ai o fata este bine sa intre in invatamint (invatamintul a fost totdeauna feminizat, pentru a-iti permite sa mai cresti un copil, sa mai faci o mincare, sa mai stai pe acasa si sa ai timp pentru datoriile de femeie, care trebuie sa tina si o casa), astazi, este ciudat pentru ca nu se mai intimpla, fetele nu se mai fac deloc profesoare - intra in jurnalism, daca au noroc lucreaza la televiziuni -, iar cele care mai exista se duc mai degraba la gradinite particulare pentru bani mai multi. Deci, majoritatea intra in jurnalism si in marketing, profesii extrem de consumatoare de timp, extrem de mobile si de dinamice, la care salariile pot fi substantiale, dar daca stai sa te gandesti mai atent, iti dai seama ca de fapt sunt foarte prost platite pentru cat de rar dai pe acasa.

De ce a aparut downshiftingul? Pentru ca este vorba de manipulare, de o anume conditionare in privinta statutului de consumator. Se zice ca femeile vin tarziu acasa, dar cu foarte multi bani, cu banii aceia cumpara foarte multe lucruri si il fac pe copil sa devina la randul lui consumator si il conditioneaza. Copilul, la randul lui, este plin de bani, dar fara parinti - copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de acasa. Consumul de droguri este si o forma de protest nu numai o adictie, un semnal de alarma pentru parinti, pentru ca imitatia nu este suficienta ca sa explice raspindirea acestui fenomen.

Ca fenomen, downshifting- ul nu merge la noi, mai ales pentru ca el are si o componenta intelectuala, care include preluarea critica avalorilor, posibilitatea de a fi reflexiv cu propria ta viata, plasarea intr-un camp al invatarii de calitate ai al cresterii personale, practic imposibila in conditiile in care stai zece ore las erviciu, te duci la workshopuri, teambuilding- uri (aflate la noi in plina moda). Toate duc la confiscarea individului pentru profit. Tineti minte ca in '90 atractia fata de domeniul privat a fost marita si prin schimbarea limbajului de nomenclatura a muncii, orice contabil era director economic. Toate aceste etichete care cateodata nu mai aduc bani, dar care psihologic motivează individul si il fac ca sa accepte sa lucreze mai mult, uneori fara o crestere salariala, pentru prestigiu, flateaza nevoia de statut. Este vorba despre o nevoie psihologica folosita foarte mult in manipulare. Atata vreme s-a spus ca nu este bine sa existe relatii sot-sotie la slujba, acum se reia ceva care seamana foarte mult cu comunismul. Dimpotriva, trebuie sa fie casatoriti, sa stea cat mai mult acolo, sa aiba gradinita pentru copii si unde sa manance, individul nu mai are decit week-endul care uneori poate fi petrecut cu colegii de la slujba in continuare, deci practic este o "deprivatizare" a individului. Acesta se intampla la noi si oamenii nu au nici un pic de spirit critic, au sarit cu atita graba in aceasta poveste care este realmente gandita foarte bine, tocmai pentru a confisca total un individ in favoarea profitului.
Psihologii s-au gandit foarte bine, creste numarul de divorturi, femeile si barbatii nu mai pot sta impreuna nici macar in week-end, deoarece toate aceste reuniuni (teambuilding- uri) se fac de obicei inafara, se cheltuie foarte multi bani, te incinta ca este un hotel scump, dar trebuie sa raspunzi la intrebarea ce se intimpla cu familia, pe care nu poti sa o neglijezi.
Ideea transmisa prin downshifting este aceea de a invata sa stii cand sa te opresti, pentru ca nu ai nevoie de mai mult ca sa poti sa ai satisfactii nebanuite in viata, sa nu devii un robot, un om "simplificat" , un nevrotic sau un isteric. Acesta necesita o depasire a ideii de supravietuire, un om care supravietuieste fie nu mai face nimic si atunci il tiraste societatea ca stat, fie intra in aceasta cursa pentru ca nu mai vede nici o alta alegere. Cand ai foarte multi bani si continui sa muncesti ca un robot, sau cand ai mult mai mult decit iti trebuie, ideea de a reconsidera ce iti trebuie (cu cele doua componente: materiala si spirituala) e vitala. Partea spirituala nu se poate face in supravietuire.

Deteriorarea relatiilor interpersonale este o consecinta a lipsei de timp. Vedem in filme politisti extraordinar de motivati, care lucreaza foarte mult si sunt parasiti de sotii (aici poate ca nu este vorba de partea materiala ci de faptul ca nu esti in stare sa ai o proportie fericita, echilibrata intre investitiile pe care le faci profesional fata de cele pentru familie), care stau cu o sticla de whisky singuri in camere destul de modeste.

Este vorba de a-ti regandi existenta si de a vedea ce prioritati trebuie sa ai in raport cu o existenta in care sa nu uiti ca exista si natura si timp liber, sa revalorizezi prietenii si lectura, sa te uiti in dreapta sau stanga, sa ai surse multiple de satisfactie personala. Acest lucru cred ca la noi inca nu este posibil, suntem inca morti dupa vitrine.

Cred ca downshifting- ul aduce o mai buna convietuire intre "a fi" si"a face", pentru ca se zice ca occidentul este centrat pe "a face", fara simt critic, iar ceilalti sunt pe "a fi", fara simt critic (se zice ca in India exista obezitate spirituala, iar in America exista obezitate materiala). Totusi in civilizatie exista nevoia de confort, de a nu te chinui, nu poti dormi pe strada, nu poti trai in halul in care se traieste in tarile cu obezitate spirituala.
Nu suntem in stare sa luam ce e bun dintr-un loc si ce e bun din celalalt loc si sa facem o sinteza care sa fie superioara fiecareia din cele doua forme, sa nu traim in extreme. Retina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai exerseaza alt peisaj decat canile de cafea, aparatele de facut cafele si monitorul computerului. De altfel si lectura s-a pierdut tot din acest motiv si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct devedere psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe care o propune modernitatea in detrimentul capacitatii de concentrare. Filmele de actiune induc un ritm alert al vietii, care se rasfrange asupra psihismelor noastre.

Toefler spunea ca oamenii nu mai investesc in alti oameni, investesc in obiecte de aruncat, de unica folosinta. Un anumit tip de cultura a relatiei se pierde, avand in vedere ca suntem intersanjabili, oameni inu se mai fixeaza in relatii de lunga durata, suntem ca intr-o miscare browniana, toti oamenii sunt frumosi, frumusetea se vinde, aceasta cursa de a fi altul si un refuz de a fi tu pana la urma.

Aceasta necorelare intre nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce in ce mai mica afirmarea de sine, trebuie sa semeni cu Cher, cu Britney Spears) si dependenta de altii, de grup, reprezinta o negare a unor principii psihologice adanci, care sigur modifica structura personalitatii. Nevoia excesiva de imitare - modelele celebritatii -, admiratia pentru persoanele cu vizibilitatea sociala, care apar la televiziune, publicitatea, aceste identificari care se propun si care sunt preluate cu totul necritic este proprie prezentului.

Televiziunea este o oportunitate foarte cautata pentru ca vizibilitatea sociala poate avea efecte pozitive: gasesti o slujba, iti faci relatii, te poti cupla, poti sa faci aranjamente, te poti "marketa"etc.

Downshiftingul este un si un refuz al formei fara continut. Astazi, industria schimbarii, a denaturarii, sau a renaturarii, chirugia estetica, de pilda, e la moda pentru ca inegalitatea prin natura era singurul lucru care facea ca oamenii sa fie diferiti cel putin din punct de vedere fizic... Acum daca se pierde acest lucru - cum este si firesc - posibila explicatie ar fi ca nu putea sa se nasca decat intr-o epoca in care s-a lansat transplantul si clonarea. Cineva spunea intr-un interviu ca "toti oamenii vor fi foarte diferiti, foarte frumosi, la fel". Nu este decat o schimbare a formei, continutul nu contează. Imaginea este totul.

Suntem in pline provocari ale identitatii: cine esti, ce alegi, de unde esti, din ce grupa faci parte. Avem foarte multa informatie, campul de alegeri este urias, dar ne lipseste discernamantul si ne lipsesc criteriile.

De ce este bine asa si de ce nu este bine asa?
Daca inainte opozitia între bine si rau avea o demarcatie clara, existau percepte religioase - asa e bine, asa nu e bine -, astazi nimeni nu iti spune ce e bine si ce e rau. Tu trebuie sa alegi si sa suporti consecintele.

ED: Estimati ca vor exista niste apropieri intre marile companii si fenomenul downshifting, pentru a impiedica exodul de capital umanc atre aceasta deschidere a vietii?

AL : Nu stiu, ma gandeam ca exact acest evazionism va fi preluat de cineva care va vedea un profit, l-ar prelua si apropia, l-ar transforma intr-un profit in sensul ca nimic din ce rasare ca germene de interes nu ramane ascuns. Aici cred ca exista un pericol pentru ca sunt de acord ca s-a nascut transplantul. Apar, insa, si forme patologice ale unei intentii bune de la inceput. De altfel, in cartea lui Beigbeder chiar acest lucru se spune: ca te refugiezi pe o insula si acolo se reia acest ciclu, in sensul ca incepi sa te plictisesti ca ai numai natura, ca mananci, ca stai degeaba, ca ai multi prieteni si intri intr-un alt tip de nevroza.

ED: Vorbim de o limita a downshiftingulul, daca mergi catre extrema aceasta te paste ruperea totala de lume.

AL :Haideti sa luam fenomenul "hippies", care sa zicem ca nu poti sa ilvezi ca un downshifting, insa intr-un fel de avangarda poti sa il vezi daca fortam putin lucrurile. Refuz scoala, refuz caldura, refuz apartamentul, acest mit al lui Robinson Crusoe care ne bantuie din cand in cand si pe care se bazeaza si evaziunea catre tara, catre rustic. Dar ce s-a observat pana la urma? La primele boli mai dure, au fugit la spital. Prin urmare, e foarte greu sa iti asumi ceva cu totul nou. Pana la urma suntem convinsi si de beneficiile socialului. Ideea este ca stilul de viata a devenit o problema, a alegerilor in societatea de astazi. La un moment dat se spunea despre femei: te mariti repede, faci repede un copil, il cresti pina la 26, 27, 28 de ani si la 28 ani cu un copil mare iti incepi viata. Poti face o facultate, esti inca tanara si poti sa iti reiei o alta viata. Se poate si invers, iti incepi cariera, lucrezi de innebunesti si la 34, 35 ani si cand esti pe ultima suta de metri faci un copil. Acum la noi se poarta adoptia, anumite categorii, din varii motive s-au gandit sa impace si capra si varza si atunci isi fac o cariera, castiga bani si fiind si mai eliberate de maternitate, adopta copilul ca o forma de a compensa frustrarile. Pe de alta parte, copilul devine o forma de lux, pot sa imi permit un copil in conditiile astea, nu ca il fac sau il iau si il cresc, pentru ca eu fac banii, eu i-am facut si nu depind de nimeni. Este o actiune voluntar -monoparentala la aceasta categorie. Avem foarte multe forme. Una peste alta ideea este ca stilul de viata incepe sa preocupe foarte mult individul si cred ca daca o luam filozofic, motivul se naste din ideea aceasta a utilitatii vietii. Inainte viata se traia, acum trebuie sa ii gasesti o justificare.

ED: Adica intai traiesti particica aceea de viata si dupa aceea iti mai trebuie alti 15 ani sa o explici.

AL : Exact. In orice caz omenirea este extrem de pestrita si exista foarte multe formule care ti se propun ca fezabile. Cind am zis de subdiviziuni m-am referit de exemplu la casatorie. Vrei relatii seriale fidele sau vrei hopuri, urcusuri si coborasuri, incet incet, ai facut o investitie in cineva, sau mergi in aceasta idee de relatii seriale. Ai de ales. Era mult mai comod cand ti se spunea cum trebuie sa faci. Era clar ca era inspre binele tau sa preiei un model. Acum esti pus in fata multor modele, submodele sau contramodele si trebuie sa alegi ce vrei. Ideea este ca viata nu are sens, ca trebuie sa ii dai tu un sens.
Inainte avea un sens in sine, acum trebuie sa ii gasesti tu sensul, ceea ce reprezinta o intreprindere destul de dificila. Uneori am vazut ca acest lucru poate fi si una dintre explicatiile sinuciderii la tinerii care nu gasesc acest sens. Cel care sa-ti spuna ca merita sau ca este o datorie sa traiesti. Generatiile mai vechi nici nu si-au pus problema, traiau pur si simplu.

ED: In privinta mediului romanesc spuneati ca downshifting- ul nu e de interes, de actualitate. Puteti face o estimare, in privinta a ceea ce ar mai trebui sa treaca peste noi, ce ar trebui sa mai invatam pentru a ajunge in ipostaza de a marsa catre acest fenomen?

AL : Cred ca ar trebui sa fie mai multa bunastare materiala, pentru ca reflexia fata de propria viata in termeni mai evoluati nu se face decit in momentul in care ai asigurate conditii de viata decente. Nu neg ca oamenii care sunt foarte saraci nu isi pun probleme de ce sunt in halul asta de saraci si de ce viata este atat de amara, dar o fac in alti termeni decit cei care au tot ce le trebuie, sau in orice caz sunt multumiti si isi pun problema ce fac cu viata lor. Primii trebuie sa lupte ca sa traiasca, iar ceilalti trebuie sa dea un sens vietii. Este o mare diferenta. Cand am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi-a venit in cap un banc destul de banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malul marii si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste, iar el ii spune ca nu, pentru ca sta pur si simplu si contempla marea. Acesta ii spune: iti dau bani si nu o sa mai ai barca asta prapadita, o sa iti iei una mai buna. Tot nu vroia. Acesta incepe sa ii arate care sunt avantajele: daca prinzi peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa iti iei un vapor si daca iti iei un vapor o sa iti poti face o fabrica de conserve de peste si o sa lucreze altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: si acum ce fac?

Probabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de ospitaliera cu el, peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea sa intre in aceasta cursa.

ED: Considerati ca oamenii care au beneficiat de provocarile downshifting- ului intr-o anumita portiune a vietii lor vor fi capabili sa genereze alte valori pentru societate decat cele la care au apelat initial, adica vor putea sa genereze valori postmoderne? Daca da, in ce sens?

AL : Cred ca da, in sensul ca poate sa arate faptul ca avea de mic mai multe motivatii, hobbyuri, de a fi plasat mai realist intre principiul placerii si principiul realitatii, te face ca oricand sa te poti opri si sa ai ce face, sa nu ramai gol. Hobby-ul, cum se zice in sociologie, raspunde unui eu neutilizat. Vorbeam de principiul placerii si principiul realitatii: exista principiul realitatii, trebuie sa faci un pact cu lumea, cu nevoile, dar trebuie sa iti ramana ceva care, sa raspunda unor nevoi personale, sa-ti dea satisfactii. Este de dorit sa iti ramina permanent niste lucruri pe care vrei sa le faci. Trebuie sa stii ce sa faci dupa aceea. Sunt foarte multi oameni care se plictisesc, care nu isi dau seama ca ar putea fi folositi, iar societatea nu ii foloseste, ei devin resurse umane care se irosesc.

Dar la noi exista acest curent, daca nu-ti da bani, sa nu faci. Aici remarc o deosebire fata de lucrurile bune pe care le-am descoperit in strainatate, ca mai poti fi util, ca mai poti sa te duci undeva, socializarea in orice caz este un fapt pozitiv, nu poti sa te retragi din lume. Este nevoie in aceasta viata de relatii, ori pentru aceasta trebuie sa intelegi ca uneori ti se face un bine, ca lucrurile nu sunt alba -neagra, ca sa poti sa spui ca te duci sa te ocupi de niste copii parasiti sau de natura, dar daca nu imi dai nici un ban mai bine stau acasa. E foarte gresit pentru ca foarte multi oameni intra in depresie tocmai pentru ca nu sunt relationati sau nu-si gasesc o utilizare. Acesta este un lucru negativ in societatea romaneasca. Sigur ca exista oameni saraci care trebuie sa alerge dupa bani si nu pot face astfel de lucruri, dar sunt oameni care ar putea face ceva, dar care prefera sa stea pasivi...

Downshiftingul presupune o schimbare de stil de viata pana la urma, stilul vietii se schimba total, dar pe de alta parte el nu putea sa apara la noi in societate, la noi este prematur sa admitem o asemenea evolutie. Nu neg insa ca sunt oameni care ar putea sa faca downshifting si nu fac, ceea ce inseamna ca fie sunt definitiv pierduti, fie ca nu au alte resurse, fie nu au nici o motivatie intrinseca, adica in sistemul lor de valori prietenia, natura, lectura, informatia, etc, nu exista. In incheiere as spune ca oamenii cauta frumusetea vietii in marile reusite si asa mai departe, fara a acorda importanta gesturilor mici, cotidiene. De fapt acestea fac cursul vietii. Viata are si ceva care trebuie trait, adica munca e foarte buna, insa ideile despre munca si activitate trebuie reconsiderate. Lucrurile mici sunt importante. Este ca atunci cand esti concentrat pe ceva si nu mai vezi nimic in jur.
* de la Carmen C.

Muzica "noua"

De la Smaranda, Dub Fx: http://www.youtube.com/watch?v=WhBoR_tgXCI

De la Vlad: Herbie Hancock http://www.youtube.com/watch?v=XrgP1u5YWEg (mergem diseara la Sala Palatului, la concertul lui :D, me luv u long time)

De la mine: Lulu Rouge http://www.youtube.com/watch?v=OV9t0gzdMtw

De la Teodor: Carla Bruni http://www.youtube.com/watch?v=UfCnLTsGgcQ

De la Alex: Trentemoller (ce vara frumoasa)
http://www.astrismusic.com/audio/trentemoller_-_the_mash_and_the_fury-270116/, si care avea un videoclip foarte foarte frumos, insa e istorie acum pe yt, din pacate :(

De la Mihai: Led Zeppelin http://www.youtube.com/watch?v=rrVDViSlsSM

De la Carmen: Hot Club de Bucharest http://www.youtube.com/watch?v=V_ce0NdNexk

make some noise for me, ya? :))

duminică, 17 octombrie 2010

Recomandare: Serge Brussolo




"(...) ― Am găsit un specimen mişto pentru colecţia mea, comentă Waldo. Ia, uită-te!
Varandu-şi mana in traistă scoase de păr un cap de femeie. Avea o faţă tare dulce, puţin ofilită, cu ochii incadraţi de parantezele unei fine laba-gaştii. Gura schiţa un suras leneş nostalgic. De la o distanţă mai mare de cincizeci de centimetri era absolut imposibil să-ţi dai seama că nu era decit o ţeastă de androidă.
― O s-o numesc... Delphora. Da, Delphora-i bine. Du-te s-o pui cu ăelalte!
Cu o mişare scurtă din incheietura miinii, azvarli capul prin aer. David il blocă la piept, ca pe o minge acoperită cu păr mătăsos, şi se indreptă spre şirul de etajere fixate pe perete.
Waldo avea o manie. De fiecare dată cand hazardul recuperărilor il făcea să descopere o mască de plasticarne interesantă, o preleva pentru ceea ce numea "colecţa lui": vreo douăzeci de capete feminine repartizate pe două scanduri egale ca lungime, deasupra căora mazgălise cu vopsea roşie inscripţa "Jocul de-a măcelul".
Duminica, atunci cand se simţea in formă, işi părăsea in indispensabili bordeiul cu geamuri, cu bilele de petanque in mană, şi incepea să bombardeze chipurile de cauciuc care-l fixau cu ochi morţi. Simţea o satisfacţie extremă să vadă explodand frunţile, nasurile, să facă ţăndări ovalul delicat al unei feţe. Işi intovărăşea fiecare salvă cu injurăuri bombăite cu jumătate de glas, iar David se intrebase adesea pe cine anume se răbuna gunoierul şef prin acest simulacru. Pe roboţi... sau pe femei? (...)"

Mancatorii de ziduri



***





(...) Georges închise ochii. Venea iarna. Anotimpul prost, în care, înfofolite în hainele lor de blană, femeile umpleau străzile cartierelor bogate. Această paradă provocatoare aţâţa apetitul casei şi îl constrângea pe Georges să iasă din bârlog. Umbla la întâmplare, cu nările fremătând, pe urmele
burghezelor îmblănite.
Nu-l înşelau, nu! Zadarnic se stropeau cu parfumuri costisitoare, tot nu reuşeau să acopere mirosul de sudoare animală care li se prelingea din haine. Se credeau frumoase şi-şi dădeau ifose, într-o capcană de peri graşi care puţeau. Georges strângea pumnii în adâncul buzunarelor şi mergea mai repede, copleşit de greaţă. Blănurile îi întorceau stomacul pe dos. Vulpe, lutru, linx, astrahan... Animale moarte, cusute margine în margine. Piei de cadavre, asamblate ca un joc de puzzle, ţoale de la mort care duhneau încă a carne şi a abator. Cândva, aceste blănuri conţinuseră un întreg amalgam de maţe, de organe umflate cu sânge, cu umori, cu excremente. A te servi de ele era ca şi cum ai pune pe tine, drept impermeabil, un sac de pubelă! Cum era posibilă atâta lipsă de discernământ? Iarna, femeile-maimuţă se preumblau prin oraş. Cu trupul păros iar
faţa şi mâinile golaşe, precum acei simieni cu chipul ciudat de omenesc.
Georges le detesta. Le vedea intrând în parfumerii şi trebuia să se abţină să le strige:
— Asta nu-ţi va servi la nimic! Puţi! Puţi a animal! A Animal! (...)"

Haita


marți, 5 octombrie 2010

A ramane, a pleca...


Cand stim ca o relatie a luat sfarsit si trebuie sa avem curajul de a-i spune adio omului de langa noi? Cand vine momentul in care pricepem ca ar fi mai bine sa renuntam la stradania de a drege ceea ce nu mai poate fi dres? Am luptat, de fiecare data, mai mult decat era cazul. Am intins peste ani relatii care se terminasera de multa vreme, doar pentru ca nu reuseam sa-mi suprim si ultimele sperante. “Daca n-am incercat destul?” ma intrebam, si nu ma simteam in stare sa plec, de teama ca, mai tarziu, voi regreta ca nu am facut tot ce era omeneste posibil.


In numele dragostei, sau poate doar in numele unei ambitii impachetate frumos, am strabatut ani din viata in care m-am straduit sa rastorn muntii neincrederii. Si abia mai tarziu, dupa ce am reusit sa ma eliberez, imbatata de revenirea la viata, ametita de aerul libertatii inhalate cu nesat, vindecata de toate frisoanele unei iubiri neimplinite, am regretat ca nu m-am desprins mai curand.


E un curaj sa pleci la primul semn al faptului ca nu ti-e pereche intru vesnicie omul langa care traiesti? Sau curajul adevarat este sa ramai, sa te lupti, sa incerci sa transformi nepotrivirile in imbinari demne de destin si tristetile de azi in mandrii viitoare? Intre “a pleca” si ”a ramane”, ” a ramane” a fost, intotdeauna, prima mea optiune. Si n-am sa stiu, probabil, niciodata, daca a fost o forma de lasitate sau doar un semn al indarjirii mele de femeie care-si cauta marea dragoste.



(Scrisoare de "La revedere" de la Carmen C., pentru mine si Alina; God I love this woman!)

luni, 4 octombrie 2010

Cel mai tare baiat din viata mea! A Saturday night date!


In incercarea aproape nereusita de a-i atrage atentia, cersindu-i atentie (scotand o paleta intreaga de onomatopee),






a trebuit sa-l curtez un timp, ca sa ma bage si pe mine in seama :D in sfarsit, dupa 3 ani, am si eu poze cu Matei!








(multumesc Ioanei si lui Ali :D)


Vrem



(Dying right here is strictly prohibited!)

joi, 23 septembrie 2010

Alte teste de anduranta

Am fost la munte.
Gata, am vorbit si despre munte.

luni, 20 septembrie 2010

Hello says the Devil

M-am oprit din scris acum ceva timp. Mi-am ocupat cei doi neuroni cu fuzionarea la rece. Au format superneuronul. Universul s-a inchis, comprimandu-se intr-o pastila, care nu era de data asta roz. Movul este roz, adica noul negru. Aceasi imagine de muzica, de ani de zile, pusa pe repeat, un youtube blocat in secunda 20 a minutului 1. 1.20, 1.20, 1.20. Cand eram mic am fost bolnav. Mama ce de femeie esti. Ai forme falusciene cat cuprinde, ca un Cernobal ptr scule. O sula de parizer vanduta pe felii, portia ceausista de zahar, numai ca este rahat, nu zahar. Si vorbim de un picior acum. Have a go, doG! Uneori religia nu pare obscena, gura e aceea care-i da formatul, plina si zemoasa, ca un tub Fallopian dulce si proaspat, sau ca o buba purulenta in rectul unui preot catolic. Avem aceeasi imagine acum? Deci impartim o unda... Vrem nanotehnologia, te iubim, ca tine vrem sa fim! Romania nu pleca, esti tu tara mea? Se preconizeaza un nanocip pentru celule canceroase bolnave. Pot sa ma si rad in cap, cu ocazia Sf. Nicolae. Dar ce poate face o fata fara briceagul ei? 1.20 Oare minutarul poate trece vreodata de ora 10? Atunci casa imi da tarcoale, ca un corp strain neacceptat dar integrat. Stia ala ce zice, mi se umfla peretii si mi se umezesc ca o panza de cort inauntrul unei saline. Respira din toate ferestrele, misca incolacit din toate cablurile, si colturile... hehe... colturile ascund multe. Singurele locuri unde nu ajunge niciodata lumina, si unde asteapta anxioase si erecte, propriile tale creatii. Si se ling pe buze, nerabdatoare. Facem in ciuda climatizarii numai fapte rau voitoare. Vrem sa fie rece, nu sa ne incalzim unul langa celalalt. Daca raman 10 oameni blocati undeva, pentru mai mult de 30 de zile, eu sunt prima care devine canibala, dupa primele 4. Tu crezi in canibalism? Esti omnivor, nu? Mananci si iepuri, si porci si maimute. Le ingerezi prin cusaturi, in ficat, in artere si in suflet. Ai oare in felul asta amintirile unui animal mort pentru binele tau de fiinta cognitiva? Deci esti si tu, la randul tau, un bun de larg consum. 1.20 si doua unde... ne apropiem. As pune si o delta acolo. Ca sunt 9 dimensiuni si noi avem 3. Latitudine, longitudine si timp. Timpul din spatiu nu e acelasi cu cel din Wonderland_brainfucker’s 100 procent. Deci merge si un plan. Delta plan. Woman, ce faci? Eu am plecat... Mi-am ales un copacel uscat, trunchiul unui fost strugure, impletit cu petale de trandafir MOV, triunghiul paharului de plastic fin, transparent – transparent. Ca aripile unei libelule, o ciocolata alba transparenta. Quinto. Primo. Settimo. Nume de oameni - amintiri vagi. Ce fac.i? Stimulez creativitatea!
Despre canibalism: Posted in deampulea by porculcelest - Carnea de om nu are cum sa aiba gust rau. Mai ales daca-i de om tanar. Concluzionand, din punct de vedere gustativ, sa mananci carne de om n-ar fi tocmai o catastrofa. Cu conditia sa fie preparata. Dar din punct de vedere etic, sa-ti mananci semenii, este de-a dreptul REPROBABIL!!!)

Ce vede consumatorul? MAGIE!


Un rahat lucios imbracat in mod A.mbitios in poleiala de aluminiu alimentar, cu hartie creponata deasupra sub forma de bumbac sau matase. Cu artificii din nisip inchegat si capturat in sidef si sticla transparenta.

Omul, o maimuta bipolara, creata de o Divinitate senila care a si murit.

Nesiguranta este ceea ce numim "Publicitate". Are si o curV.a de partea ei, Marketingul. Niciodata indeajuns de buni, de frumosi, de rapizi, de informati, de puternici.
Generatia la cheie & all inclusive.

Si uite asa, spalat pe creier, ajungi sa traiesti intr-un adevarat arc. Incepi si termini la fel, o existenta de semi-parazit, 90% nefolositoare. Deschizi ochii dimineata si nu vezi altceva decat fantezismele tale, care sunt diferite de fapt de realitatea veridica. Carapacea ta nu mai este functionala, la un moment dat s-a lipit de tine, ti-a intrat in carne si corpul tau a acceptat-o, ca o funzionare normala intre metal si biomasa. Mai mult decat atat, tintuit intr-un singur loc, s-a mai umplut si de praf si s-a incleiat ca ramasitele trecute de 72 ore. Incepe partea degradarii.

Asta esti, un C.adavru.

Toate sistemele conduc intr-un singur loc: esecul. Din care se hraneste gura mereu flamanda si umflata a nesigurantei. Haita se dezvolta prin conceptul "Persoana versus Persoana".
Unde este "simpatia"? In dictionar, intre rahat" si "sinucidere".
Ce sunteM. apoi? Lipiti umar de umar, respirand unul langa celalalt, cu imagini videoproiectate pe fete, reclame cu vacante in Tenerife, zambete perfecte de paste de dinti, corpuri proaspete si placut mirositoare, dar in fapt ne aflam flamanzi si surzi, si in jurul nostru sunt numai pubele de gunoi din care se scurg zemuri mirositoare. Si incet-incet, incepi sa te simti diferit, tu mai special ca altii, mai cu motz, mai creativ, mai inteligent, mai "EU si Ceilalti", pentru ca aG.resivitatea submisiv implementata are ca efect urmator, atacul. Asemenea parazitilor, trebuie sa te divizi, sa te insumezi, sa acoperi, sa sufoci, sa consumi carcasele altora, sa-ti dezvolti alte membre si alte zeci de guri, sa te inalti printre EI ca o diformitate enorma si cotropitoare.
Si? Cine mai spune ca trebuie sa deschizi ochii?

Apoi repeti A.rcul.


magiC, yEs?!

marți, 7 septembrie 2010

Oferta vacanta WOW



Studente blonde – sani mari – barbati nemti – ja ja schatzi – almost 18 – Sweeden – vand camion – nokia 6110i old school – ochelari D&G – lasa-ma papa la mare – sexxxy b...each – iarna la 32 grade C. in costum de Eva/ 4 eva’– Tenerife – 250E – lol – dans la bara – englezoaice – iar lol

Daca vrei sa-ti incepi iarna in costum de baie si in slapi, la 32 de grade Celsius, intr-o atmosfera demna de triplu X (ma refer la shoturile de Tequilla), avem o oferta absolut sexy si fierbinte, ca si locatia. Tenerife!


Tadamnnnnn! Abracadabra (intre timp te-ai bronzat, ai dansat, ai mancat si) nu mai esti urata!
Detalii picante but you have to go down :P

- Transport cu avionul Buc-Madrid - Tenerife si retur cu toate taxele de aeroport (bonus pungi de hartie just in case, bune de luat si acasa!)
- Cazare in Tenerife la hotel de 3* ( linkul pt hotel :
http://www.booking.com/hotel/es/puerto-santiago/complejo-vigilia-park.ro.html?aid=319855;label=hotel-14296-es-iMjRleliBozEeFOITl5oAwS4146130157;sid=1cf033c63b7327875a1c2c243f5dad5d )
- Avans 150 E pana pe data de 15 Septembrie (trebuia sa fie si ceva tricky, altfel jocul nu mai e amuzant si nici macar brain interactive).
- Pentru 10 persoane stranse (intre timp) si daca nu gasim englezoaice sa le imbatam, Raluca ne promite un dans la bara si eu o sa va car paharele!

Deci, NU incepe iarna fara bronz, au naturelle :D

luni, 23 august 2010

O alta seara frumoasa!


Vineri sa nu iti faci niciun plan! Te asteptam in Tago Mago, sau cel mai probabil inainte, ca sa putem merge impreuna in club! Ne-a-pa-rat sa apari si tu pe acolo, o sa avem grija sa te distram la maxim :D
Deci, ce faci pe la ora 9?

:* mwah mwahh!

joi, 19 august 2010

La iarba verde..


ce dor imi este de munte... de mirosul de iarba... de macris si corcoduse rosii... de cerul larg vazut, plin de nori din vata de zahar, pe care ii culegeam de obicei pe degetul aratator...

:(

intre doua paravane de beton, care ascundeau gaurile de aerisire ale A.C.-ului, am gasit un petec verde. si am sezut acolo, cu rochiile larg desfasurate in jurul nostru... si ne-am mancat sandvisurile de pranz...


vineri, 13 august 2010

Toata Gloria Eterna, de ziua mea

Ei! nu vorbesc despre cum am castigat eu nemurirea, ci despre misiunea NASA "Glory", care va incepe in Nov. a.c. Scopul in sine: ce sunt aerosolii? Cauza si efecte privind climatul Pamantului :D


http://www.nasa.gov/mission_pages/Glory/about/index.html

CELE MAI TARI CHESTII SE INTAMPLA MEREU IN NOIEMBRIE!!!!!!!!!!!!!!!!!

Andata con il fidanzato


Geanina, guarda che Va'Fa'n'culo non e il saluto pe la Capri, e che "mascalzoni e fighe" non sono complimenti per gli abitanti dell'isola!


Dai, ho fiduccia in te! Baccioni dalla sempre sorprendente Rromania!

=)))))))))))

luni, 9 august 2010

Caut chirie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Oameni buni, sunt draguta, amuzanta, mananc putin, miros intotdeauna frumos, stiu sa fac o curatenie superba, mancare mai putin dar nah, pot sa comand la o adica, stiu sa fac masaj, sa spun glume, sa iau filme frumoase de pe net, sa fiu rabdatoare DECI IMI CAUT CHIRIE sau O CAMERA DE APARTAMENT.


P.S. O sa fiu incuiata in camera in marea majoritate, fiind preocupata sa-mi castig gloria eterna. Nu va grabiti, mi-am facut provizie de calmante, deci o sa fiu OK pana in sept - oct :D

duminică, 8 august 2010

My pain is constant and sharp. And I do not hope for a better world for anyone. In fact, I want my pain to be inflicted on others. I want no one to escape.

As vrea sa-ti ascult bataile inimii


Plastic de siguranta. Cu bule. Strans infasurat pe corpul tau, unde numai mainile sunt libere, si degetele-ti parca incearca sa scape. Ma faci sa rad cand te agiti. Aburi de piele s-au lipit de plastic, ca un transfer de carne pe material artificial. Acum vine partea in care tu te zbati :)) Si fire de par de pe ceafa si de pe frunte, umezite si rebele, ies la randul lor in cautare de aer. Ai putea sa ai un orgasm fantastic prin sufocare si supra-incalzire. Sau as putea sa te managai si sa te tin in brate pana lesini.


Pietre ascutite. Toate drumurile duc acolo. Si sunt pavate ca dracu’. In jurul meu totul freamata, e ca si cand m-as afla inauntrul unei fiinte vii, si as calca pe un organism macru din organe, vene, radacini, insecte cleioase, zbrobite sub talpa, respiratie fetida si vajait de sunete.
Da chiar, ai observat ca sunetul nu mai pleaca de aici niciodata? Ca vocile noastre se aud cu ecou, si ca ecoul se loveste de pereti, ramanand captat de straturile de minerale de mii si mii de ani? Ca nu se disipeaza si ca tot roiul asta de viespi otravitoare pleaca din gurile noastre, se duce pe tavane si se intoarce in capetele noastre, intrand tot prin guri? Ha! Uite si o cruce aprinsa la una dintre porti, de parca sufletului condamnat i-ar mai conta doua sipci din lemn arse de timp! Sunt intr-o grota si nu mai vreau sa ies de aici.
*Mi-a sarit oja de pe unghii. Arata ca unghiile smulse pe bucati ciuntite din carne. Si pentru ca ma enerveaza, le infig in bulele de aer de pe folia de plastic. Cred ca gemi. Dupa momentul de furie si de panica, s-a instaurat calmul si linistea. Ca de obicei, esti cam las. Creierul tau iti spune sa te prefaci mort, poate ca sa te obisnuiesti cu linistea. Eu nu dau niciodata drumul la muzica. Muzica se face, se construieste, se leaga fedeles de constiinta noastra, se zbate in membre inferioare, se musca cu ciuda si se arde cu tigara. Hmm, miros de plastic topit, intrat in carne arsa si purulenta. O rana, doua… e un miros pe care nu il uiti niciodata, de putret, de organic. Pur si simplu nu ti-l poti scoate din cap si te mananca pe dinauntru in ore luminoase si afectuoase, pentru ca ramai ros si stricat ca un mar viermuit oricat de dragalas si imbujorat ai fi atunci.
Si am dat de un suvoi. Incerc sa-l trec, insa observ ca ma simt bine infasurata in lichidul rece, alunecos. Imi uda buzele si obrajii, imi intra in gura si in nari si ma acopera total. Nu mai am gravitatie, inaintez dezechilibrat prin aer. Si aduce a fier. Gros si rece.
Frica miroase a galben.


Iau un sfic si incerc sa-ti apuc degetele care se misca in continuu, dar in joaca. Te ciupesc doar, insa oberv ca iar scoti sunete. Haidem sa ne jucam, ce ai??! S-ar putea sa-ti opresc unul totusi, sa-l tin in buzunarul de la blugi, sa-l scot din cand in cand ca sa incerc marea cu degetul :))) Ce amuzant! Ha ha ha, temperatura o poti afla si altfel, prin plamani umflati ca niste bureti, prin fire de par unduite de valuri, prin noduri si carcei pe picioare, ce dracului te enervezi asa? Ar putea sa te mangaie, ca o haina facut numai din pene de porumbel alb, ca un rasfat al pielii tale roz si moale, ca o para care se scurge spre orele din seara. Asa te treci tu?
Cineva imi arata poze cu organul reproducator. Ipostaze ale membrului semi flasc, umflat oarecum si vinetiu. Ca al inecatilor.
Nu ma interesezi mai omule din punctul asta de vedere! Ma intreb cum ai arata taiat in bucatele, pus la tocat, carne si oase deopotriva, zemuri mirositoare pentru indoit terebentina in cazane de tabla batute cu ciocanul; stiu insa ca ti-ar sta bine capul intr-un borcan, pe noptiera mea plina de forme de fluturi si rujuri rosii, ca asa mi-ai zambi din cand in cand. Si asa ti-as putea arata poze orale cu membrul tau cu care vrei sa te lauzi acum.
Imi transpira talpile. Calc ca pe lame, ascutite si nemiloase. Cred ca tin la tine, totusi, asa cum aud bulele alea de aer spargandu-se sub picioarele mele, ca o a doua voce a mea, interioara si ascutita, ca un vaiet spart la secunda...


Si ma sterg pe fata. Si imi sterg mainile pe peretii tai patati si stropiti din tine.


Si pe perdelele tale timbrate.

miercuri, 28 iulie 2010

Studiu


:D investii noi in compendii de anatomie umana; 2 serii noi Nat. Geo. "Human Body - The Ultimate Machine" si 1 manual stufos de cercetare ptr chirurgie :D

Numai bine pentru restul verii.



Deci, pauza!




*Si pentru ca sunt fata draguta, si nu pun la suflet orice prostie (se stie despre cine vorbesc), niste recomandari:

marți, 27 iulie 2010

:))

"Am doar o mana ramasa… cealalta a plecat undeva in lume, asteptand sa-ti stranga manuta aia mica si roz. Si intre timp s-a pierdut intre doua paralele si inca mai asteapta, acolo, ca fraiera."



M-am trezit razand. E a doua oara cand visez asta si cand am zambetul pana la urechi cand ma intind :)))))

luni, 26 iulie 2010

O luam peste tot dar mai ales in stanga


Cum nu se poate mai bine.
Explicatii anatomico-psiho-cracko-imaginare.
Subiectul de azi: febra (si ce am observat eu)

Respiratia: suflu sistolic si diastolic.
Doua faze ale circuitului cardiac, inter-corelate. Suflul sistolic: Datorita unui stimul electric (intrebare si raspuns de la creier), miocardul se contracta pentru a genera o presiune in camarutele inimii (atriile si ventriculele) cu scopul de a impinge sangele pe caile circulatorii (cea superioara, catre creier si cea inferioara, catre membre si organe); Suflul diastolic il precede pe cel sistolic, in care inima se umple de sange, practic prin relaxarea muschiului miocardic.

Temperatura noastra interioara se situeaza intre limitele 36.5 – 37.5 °C, fiind insa un procentaj general (ficatul are temperatura interna de 36.8 °C ±0.7 °C, plamanii variaza intre 4 – 52 °C, in functie volumul si presiunea exercitata in interiorul lor, stomacul are 37°C, inima are 36.8 °C etc etc); in cazul febrei, ficatul este primul organ care se supra-incalzeste.

Hipertermia, sau cresterea temperaturii interne (impreuna sau separat) este raspunsul sistemului imunitar la vreo infectie bacteriana sau virala. In timpul cresterii temperaturii, apare senzatia de frig, care genereaza spasmele musculare; cand aceasta se stabilizeaza, apare senzatia de cald/ incins. De asemenea, se activeaza receptorul Prostaglandin E2 (genom uman PTGER2), care elibereaza substanta neuroexcitanta dinoprostina, ca reactie primara de raspuns la toate schimbarile organismului faţă de agresiunile fizice, chimice, infectioase, sau faţă de reacţiile interne. Toata aceasta activitate este generata in hipotalamus, care actioneaza ca un termostat biologic, marind temperatura corpului, pentru a ajunge la o valoare generala.

http://en.wikipedia.org/wiki/Fever

Transpiratia reprezinta Aerul nostru Conditionat, adica e termoregulator, conform parametrilor de uzura normala, scrisi in manualului nostru tehnic, adica ADN.:) Este produsa de glandele sudoripare aflate in pielea umana, si contine in marea majoritate, apa, care este cel mai bun conductor de electricitate si caldura. Adica prin ea se elimina la suprafata corpului excesul de caldura :)


Hipotalamusul se afla in centru-stanga creierului, de aceea, in timpul febrei, corpul doare mai mult pe aceasta parte. Punctele mari de presiune: causul cotului, a genunchiului, diverse organe (mai ales cele aflate in zona coccisului) incep sa fie si ele dureroare, si extrem de enervante :)
Ca tratament: in functie de cauza febrei. Anti-pireice in general.

vineri, 23 iulie 2010

Era sa zic laba


Bai deci, sunt mai mult plecata pe alte plaiuri, sau in alte filme, ar zice cealalta personalitate a mea, despre care am uitat daca e tot femeie sau e doar barbat. Sunt pe analgezice, eu zic sa-mi scrii tot ce vorbim, ca sigur uit in 10 minute.
Si ca sa am si eu un review, ca poate.
Cum viata toata e de cacat, de ce n-ar fi de cacat si astazi? Am vazut rosu, m-au apucat frigurile, am vomat negru, apoi am vazut alb, am vomat iar negru, m-am incins la loc, am vomat iar negru, m-a durut in partea stanga, am tinut gura inchisa si ochii deschisi, si mi-am simtit nervii receptor cu receptor. Si m-am uitat in tavan. Ce misto a fost.
Plm.
Nu eram cu nimeni in momentul ala, desi mai mult ca sigur mai erau oameni pe langa mine. Altfel cum mi-ar fi ajuns sub nas paharele de clorpramida si pastilele de h2o. Lumea vine, lumea trece. Cand sunt cu cineva, mi-e dor de persoana respectiva. Ma pregatesc adica, pentru ca atunci cand nu suntem impreuna, n-am nici pe dracu. Antrenata pe dracu. Habar nu am unde sunt acum.
M-am apucat sa caut pe net despre tot felul de senzatii SM, si am observat o ploaie pe geam. Am retinut suflu sistolic si diastolic. Si faptul ca avem termostat intern, desi reglajul e fucked up.
Lumea zice ca sunt draguta. Asa... cu roz in obraji si ochii blurati. Stie pe dracu lumea asta!
E a treia zi. Mai am spre o saptamana. Maine incerc senzatii extreme. 40 de grade pe 40 de grade.
Cand deschid gura, ma cred desteapta. Imi ies cuvinte logice cu viteza luminii. Si chiar sunt pertinenta. Uau.
De notat bine: hiperventilatia nu are nimic de-a face cu expulzarea.

Poza n-are nicio treaba, dar mi-au placut intotdeauna purtatoarele de colti in fata.
L.E. AMR 7 zile. Sa vezi ce triluri adevarate si vibratorizari in susur de izvoare... Ce misto e sa stai singur in mijlocul padurii de munte, cu acea tigara in mana si cu ochii benoclati la paienjenisul din mintea ta! E mai misto decat sa freci menta in vreun club, cu o vodk calda intr-o mana si cu un gat de om in cealalta. teo zice ca nu-s normala si ar trebui sa mai invat si eu dracului bunele maniere adicasavorbescfrumoscaoladycesunt.ceplm. fac urat de la medicamente.

vineri, 16 iulie 2010

(P)reluari

"Tendintele tale sunt de automutilare psihica, in portii dese si relativ mici. In final, de la nemultumire ai ajuns la paranoia, victimizandu-te incoerent si absolut irelevant. Aceasta disfunctionalitate psihica este urmata de o automutilare fizica, unde propriul corp este supus intentionat unor traume, precum infometari repetate sau activitati fizice drastice, considerate de tine un fel de eliberare spirituala. Esti exemplul tipic al existentei social-materiale de proasta calitate. Ca un fel de plaga, extrem de virulenta si transmisibila. Numai cand iti observ mimica ma apuca o stare febrila, disconfortanta!"






Toti vrem ceva deosebit de Craciun dar nu toti primim. Eu tot ce vreau e un spray de muste sa pot sa mai scap de ele ptr ca e casa plina de cand am umplut-o cu cadavre; am confundat Craciunul cu Halloween-ul si am infipt cate un cutit in toti membrii familiei. Mirosul de cadavre imputite a inceput sa imi intre in piele dar totusi nu ma las si imi aprind bradul, cu un litru de benzina. Nu conteaza asta, flacarile au inceput sa se intinda, cadavrele au inceput sa se miste, probabil de la contractiile musculare pe care le provoaca flacarile. Ma uit la ele si parca sunt mai plin de viata. Cu un zambet in coltul gurii ma apropii de tine, un pic speriata, imobilizata dar constienta. Ma privesti cu ochii tai mari dar nu poti sa zici nimic, te iau in brate si astept sa ma cuprinda si pe mine flacarile, ma apropii de urechea ta si iti soptesc CRACIUN FERICIT!
(de la milf M., he really knows shits.)

Fire de nisip

(x Di.)




Am iesit din blocul tau. Copii de toate varstele se jucau nestingheriti, unii cu role, altii bateau mingea... sau stateau pur si simplu de vorba, despre pokemoni si abtipilduri. Contrastant, sir de pubele pline de gunoi, cu siroaie de zeama curgand in toate partile. Un miros ingrozitor umplea atmosfera. Vantul il ducea si mai departe, prin ferestre, in casele oamenilor (ciudat, la tine mirosea dulceag a flori...). Mi-am pus mana la gura ca sa pot respira prin textil. As fi vomitat de-a lungului drumului pana la Cora.
Reclame uriase, despre Dermasafe, vacante in Caraibe sau cine stie ce alte locuri exotice. Indemnuri pentru o viata mai buna, sanatoasa, oameni cu fete curate si dinti stralucitori. Un tigan in geaca de fas si pantofi il imita pe Michael Jackson, scremandu-se sa alunece pe pardoseala incleiata. Se potrivea la perfect cu sirul de pubele de acum 5 minute.

Patratele.

OK. Asa, continuand fara noima, "azi" am slabit 5 kg si am imbatranit cu 2 ani in 5 milisecunde. Si tu radeai si radeai :)))

joi, 15 iulie 2010

Scheme de break-dance

Spasmofilia


Ce nume cu rezonanta macabra are, nu ma mir ca nu e luata in seama! Nu, nu are nicio legatura cu acele crize in care tu poti sa te zbati ca un fachir prins fara calmante, cu spuma la gura si cu mintea in alte dimensiuni, aia sunt epilepticii si creierele lor ciudate! Defectiunea aceasta e de natura elementara, sau mai precis, minerala. In general lipsa calciului, fie pe baza unor consumuri nervoase (aka stress sau depresie), fie prin lipsa vitaminei D, elementul surpriza care face legatura intre “outside” si “inside’; ceva din sistemul tau digestiv merge teribil de prost, ti-oi fi luat vreun animal de casa, o tenie. Sau ai ingerat oua de viermi din vreun peste sau mnah, inca nu iti permiti sa iti iei apa plata Izvorul Who Minunilor si o ingurgitezi p-aia de la robinet.
Cum deja am stabilit ca barbatii e porci dar nici femeile nu e oameni, se pare ca acest mic shut down are predispozitie catre cel de-al doilea sex, coreland cu fluctuatiile emotionale ale “cuptoarelor” (wo-man, bai televizoarelor!); boala, ca sa vezi, a evoluat din starea de capricii feminine la boala, in general este in stare latenta. Se trezeste cand are chef ea, ca un mic monstru care-si cere partea. Rezervele tale naturale din organe incep sa fie epuizate, analizele-ti ies bine, ca doar parametrii automati nu sunt si de natura clarvazatoare, si te trezesti ca fix cand aveai tocuri si exersai mersul de felina in intersectie, o iei frumusel in dreapta-JOS, ca si cand un fir de otel lipit de cap ti-ar fi prins de rotile unui camion (vai ce husa draguta!). Episoadele de black outs au pe fond vizual un ecran alb si pe fond auditiv, un tiuit sau mai precis, o microfonie. Daca ai creierul mai afectat, pentru ca te crezi trendy si faci clubbing cu narile albe, atunci lesinurile astea dureaza mai mult, si iti revii dupa vreo 2-3 capace puternice si un kil de gheata turnat pe gat-spate.
Ce tare. Am invatat tehnici de masaj ptr incalzire/ racire;
Gata, am vorbit si despre asta.
Alte generalitati neinteresante; inclestarea musculaturii, o forma a dracului de enervanta, ca ramai efectiv stana de piatra, in pozitii cat se poate de penale, cu mainile si picioarele contorsionate. Atentie la carcei, reprezinta un simptom al bolii. De obicei este afectata partea dreapta a corpului, in special mana. La nivelul cotului sunt niste nervi dragalasi, prin care este manevrata practic motricitatea bratului inferior. Ca stai cu coatele pe birou, lingand tastatura, ca vorbesti la telefon ore intregi, ca ai spasmofilie si deci crispari musculare, nervii aia iritati induc impulsuri algice destul de puternice. Plus ca se umfla. Mana.
O alta derivatie, inclestarea danturii, in somn. Mare scofala! Este de fapt, ca asa iti descentrezi pozitia perfecta a mandibulelor, prin procedeul fizic atat de cunoscut: frecare. Dar despre asta nu o sa vorbesc, am fobie de stomatolog, gud bai!
Transpiratie excesiva, schimbi mai des ADN-ul cu (ma degraba PE) alte persoane, senzatii de rece-cald, cu intermitente superluminice, dereglari hormonale, tot palmaresul, si conduce la osteoporoza.
Spasmofilia e una din cauzele depresiei mascate, ca sa vezi ce porno – horror e natura umana insasi :))

Va doresc un minunat si interesant sfarsit de lectura, mult mai incitant si cu mai mult fir epic decat ce am indrugat eu aici!

http://www.orthomolecular.org/library/jom/1988/pdf/1988-v03n03-p145.pdf

Suflu sistolic



Care este diferenta intre sanatate si preinfarct?
1 secunda.


Stand de vorba cu un psiholog bun, ce misto e ;) Cuvinte laitmotiv, nu pentru obsesiv - compulsivitate, ci pentru un handicap mental, denumit automatizare. Copierea comportamentului afectiv, pentru integrarea in turma. Se deschide un ecran in stanga jos “Ai suferit o enervare de gradul 2”.
Cand hiperventilezi, iti apare si senzatia de greata. Aduci prea mult oxigen la creierul tau flasc, si il suprasoliciti :)) IQ tau e definit si de cantitatea de oxigen ajuns in cortexul prefrontal, deci ai inteles care e ideea cu tine :))
Pentru anumite persoane care au tumori la creier, una dintre solutiile de tratament (inafara analgezicelor) este aceea de a li se face o gaura in craniu, langa urechea stanga (pentru cognitiv, si nu cea dreapta, ptr emotii). Se schimba frecventa, trece de la AM la FM, se simte mai happy, se elibereaza melatonina, auto lobotomizare, painkillers reduse, profit mai mare.

M-am dus in balarii.

http://www.youtube.com/watch?v=TvQ1So3wyVM
Stii care e faza cu mirosul/ gustul de fier? Sau de metal? Primitivism, aka reminiscente. Se trage de la ceva mai consistent decat apa si mai gros decat noroiul. Cel mai natural drog, in care simturile ti se ascut cu viteza celor 11 miliarde de biti pe secunda, in care pupilele ti se fixeaza ca un magnet pe elementul in sine, in care nu mai ai control asupra ta si nici nu mai stai sa te intrebi ce-s cu schimbarile astea in tine.
Si mai vrei sa simti la fel dupa aceea, dependenta iti intra in vene de prima data, si te roade ca un sarpe insinuos.
Stii ce zic?


O gaura in cap.

Ca cele de vid, din atmosfera. Zbori cu un avion si iti vezi de treburile tale, linistit, cand BANG, picaj si redresare. Whoaaa, mi-a tresarit inima si nu am stiut daca mi-a placut sau nu, dar clarrr m-am speriat! E doar adrenalina, in nuante, un metal topit care iti placheaza sinapsele, ptr cateva miimi de secunde. Si reculul ei.

Am o mare lacuna referitoare la luna trecuta si la cea prezenta. Cultul personalitatii mi-e total strain, atat timp cat nu am inca o identitate. Fac slalomuri exact ca schiorii. Automatizarea nu poate fi constanta, sunt fluctuatii de tensiune si electricitate, generand copii si copii Xerox de calitate diferita. Intotdeauna primele sunt mai bune.
L.E. I am not a complete idiot, I do have missing parts. I need accessories, You for ex.
Un semn distinct pe interiorul coapsei. O piele fina si catifelata, care devine iritata la fiecare atingere cu varfuri de degete. Fire fine si blonde de par care se ridica in sensul respiratiei, un mecanism continuu si dragalas, si un amestec de forme rotunde, ca niste dune de nisip, asa cum sunt vazute de aici, de pe orizontala.
Un episod care-mi vine in minte every fucking time I get sober.

marți, 13 iulie 2010

Iron Sky Teaser


In 2011, in sfarsit o productie serioasa de animatie! Subiectul: Nazistii si problemele lor!

Ia baga un ochi pe trailer: http://www.youtube.com/watch?v=4KEueJnsu80

Superb, nu?

Save me

Asta e ptr Mi. (O HAI), care e intr-adevar bolnav cu capul, insa he was helpfull and sweet with me, for no reason :D


http://www.youtube.com/watch?v=g2hkWSgJK60

luni, 12 iulie 2010

Cinci gloante, unul ptr supervizor, unul ptr c_urva de la contabilitate, unul ptr ala care reincarca aparatele de cafea, unul ptr colega din stanga



si unul pentru...



Din putzul gandirii, am scos eu din mine, pe baza netului, niste informatii referitoare la depresia psihologica. Pai ok, nu e nimic in neregula cu tine, doar ca te bufneste plansul atunci cand ai crize de nervi adica tot timpul, te ingrasi si slabesti mai rau ca un obez dupa o deceptie alimentara, te imbraci in negru si gri si in general, inafara serviciului care-ti ocupa 98% din timp si gandire, te inchizi in camera si stai ascuns sub patura, cu sticla de vin in gura, sau, te uiti cu jind la cutitele si furculitele de plastic din bucatarie si ti-ai dori sa sfarsesti artistic in fata colegilor tai (eventual in mirarea acestora si cu lacrimutza aproape formata, in coltul ochiului stang). Te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca iti urasti viata insa esti prea las sa faci ceva concret in privinta asta. Nu-i nimic, nu esti singurul care respira aerul celorlalti pe degeaba.

Hai sa bag si niste faze concrete, aka descriere constipata:

Depresia este de mai multe feluri, vizibila sau mascata. La randul lor, se pot imparti in usoare sau severe (cand intrii intr-un fel de coma dar esti inca viu, si privesti un punct de pe tavan, desi ala din fata ta face scheme de balerin neinteles; degeaba, you’re as good as dead)

Continuand cu acelasi farmec personal, depresia este si genetica. Daca mamal tau sau taica-ta au avut episoade de internare la 9, ai sanse 30% sa faci si tu. Dar nah, e ca o ruleta, e ca si cand ti-as spune eu acum: “bai tu nu o sa faci niciodata hepatita”!

Cauzele sunt diverse, ia bagati un ochi aici, ca d-aia s-a inventat internetul si blogul, ca sa am eu de ce sa fiu lenesa:
http://en.wikipedia.org/wiki/Depression_(mood)

Depresia mascata in schimb e cam parsiva, pentru ca este ascunsa in sistemul somatic, si are ca baza de declansare o disfunctionalitate pur fizica; lipsa fierului (anemia) conduce la stari de oboseala si surmenare fizica (si implicit psihica), lipsa cromului sau a magenziului etc etc etc, nu puneti va rog gura pe toate prostiile. Fiind foarte greu de diagnosticat, nenea generalistul te trimite la nenea neurolog, care la randul lui te trimite la nenea psiholog care te arunca la nenea psihiatru, libidinos si cam pedo asa, dupa aspect. Ala se uita pe analize, te mai pune sa mai faci si altele, si dupa ce iti scormoneste prin cap, concluzioneaza ca esti doar o femeie psihotica, ceva obisnuit, ca toate femeile au dureri de cap si de spate, si ca toate suntem intr-un PMS continuu, 31 de zile pe luna. Gen. Si daca in timp ce turuie el aiurea despre rutina si deprimarea de zi cu zi, bullshituri psihologice, il intrebi senin cat e ceasul, o sa observi o mirare, cum ca beleste, ma scuzi, ochii.
Zic si eu. E doar o parere, nu?

http://en.wikipedia.org/wiki/Depression_(differential_diagnoses)


In cazurile nefericite, depresia severa seamana unui AVC. Cazi intr-un nani nani adanc, si cand te trezesti, iti dai seama ca nu mai stii sa mergi sau sa vorbesti.
(acum te cred si eu ca am amintirile blocate de la 2 la 10 ani; bine drq ca am fost in stare sa-mi recunosc familia).
And you return to an early childhood.

http://www.depressionforums.org/forums/Atypical-Depression-t40240.html



Pentru copii din voi, care au trecut totusi stadiul de sugaci, niste desene emo, evil, deprima(n)te, ale carui fan fidel le sunt. Am zis.

http://www.ponandzi.com/

duminică, 11 iulie 2010

Sisteme psihologice de comportament




Codex organic de tipare informationale, de natura afectiva, grupat in sisteme psihologice cu scop fiziologic primitiv.

Traducere ptr cei care au deschis televizoarele mai tarziu: acele schpesisuri psihotice invatate sau acumulate in timp, care te fac pe tine X-lescu, sa existi si sa vrei sa te trezesti si a doua zi dimineata. Orice intamplare, orice persoana intalnita in viata, iti lasa o anumita amprenta, chiar daca uneori e aproape imperceptibila (datorate importantei selective); iti mai bate un cui acolo intre cei patru pereti cranieni, si te aduce in asa hal incat ai vrea sa te muti la Polul Nord, sa porti conversatii manierate cu pinguini sau cu foci.
(pinguinii imperiali isi gasesc perechea pe viata numai dupa undele sonore produse de acea femela; reproducerea la ei e legata de trilurile cantacioase, ciudata specie!)

Cele mai bune teste se fac pe oameni, nu pe porcusori de guineea sau pe so.bo.ricei; iau primul exemplu care imi vine in minte.
http://en.wikipedia.org/wiki/Psychological_warfare

Simtul datoriei; o ciudata obisnuinta bazata pe lipsa brusca a unei figuri paterne, din orice motiv alocat, voo-doo sau metempsihoza. Incapacitatea de a confrunta nevoia aceasta paterna cu motivul real al disparitie subite din specia homo sapiens, si imbratisarea unor copaci, de aici si proverbul “te scarpini de la dreapta la stanga, ca maimuta”, a condus la o rasucire a situatiei, si anume, in locul sutului in fund, s-a demonstrat a se dezvolta intr-o personalitate puternica de copil adult, sau adult infantilizat, o ciudata rasfrangere de crengi si radacini toateodata, catre prezenta halo.grama a lui, exemplului. Nu nu nu nu, spune grupa 1 gradinita, daca tu ma lasi eu vreau sa te tin, pentru ca uite-ma, sunt frumos si cuminte asa cum si-ar dori oricine, de ce nu si tu, cum ai putea sa renunti la mine, o progenitura si o proiectare a ta? Habar n-am ce am zis. Aici metoda “infrunta-ti problemele” pare obscena, tocmai ca ti le infrunti atat de puternic incat ai ajuns sa le iubesti. Un fel de sado-maso tu cu tine. Esti animalul care isi linge singur ranile si apoi se ridica si se reintroduce in haita. Ramai cu proasta impresie ca ii poti ajuta pe toti, ca ii poti sustine si la rau dar mai ales, la rau, ca puterea ta interioara merita impartita in sute de bucati, cam cate suflete dimprejurul tau.
Acceptarea trecutului inseamna sa-ti repeti pana iti intra bine la preadistinsul, ca nu poti sa-l schimbi si ca nici nu trebuie de fapt. Fara experienta respectiva TU azi nu ai mai fi TU;

Buuun; sa luam partea de dupa crizele existentiale. Aceste sisteme psihologice odata formate, daca au contur negativ (teama, furie, iritare) duc la un moment dat la depresie (despre care o sa povestesc intr-un numar urmator). Inafara tratamentului medicamentos (ca sa visezi si tu verde campii lacuri si extraterestrii), cel psihologic consta in constientizarea acestora, si cu ajutor specializat, la desfacerea pe bucati si reformarea lor in scop amuzant, hahaha, ce vesela sunt azi.


.i.
Time out. Iar gafaie cineva langa mine, desi sunt singura in apartament, si din dreapta mea se rasfrange imaginea unei camere intunecate si in contructie, cu pietre si nisip ca o catacomba.

The "H" effect


"Din nou acea senzatie de depersonalizare... imi fuge pamantul de sub picioare si cum stau deasupra, ma privesc in pat, de pe tavan.
O dunga rosie imi strabate toata fata, de parca m-as fi ars cu un fier de calcat. Porneste din crestet si se duce undeva... de la gat in jos.

Voi ramane insemnata ptr mult timp."

http://en.wikipedia.org/wiki/Tetrahydrocannabinol


delta-9-tetrahydrocannabinol (Δ9-THC), cristalizat in forma pura (si la temperatura joasa) devine vascos si lipicios in conditii de temperatura ridicata; nu are o solubilitate marita dar prezinta o un grad de descompunere rapid atunci cand e vorba de solventi organici.
Este o substanta psiho-activa, secretata cu scop defensiv (autoaparare fata de ierbivore); are actiune directa asupra receptorului CB1 (SNC uman) si asupra CB2 (receptor care influenteaza auto imunitatea); copiind activitatea altor substante excitante eliminate de SNC nostru, sau al altor hormoni (endorfina sau adrenalina) THC-ul devine o dependenta psihica si fizica, asemanatoare nicotinei, atunci cand este ingerat in mod repetitiv (crearea dependentei);
Bla, bla, bla, as putea continua asa pe cel putin 3 pagini cu descrieri pt aceasta mica mica si a dracului substanta, insa cred ca nu e cazul. Intamplarea face ca tu sa te fi plictisit de viata comuna si lipsita de actiune, de lipsa amprentei tale (unice) de fiinta sociala si usor-moralista, de neglijenta fizica si psihica in care te complaci, de lipsa afectiunii din partea sexului opus, usor deteriorata din parental in sexual, etc etc, sa cunosti la un moment dat acest surogat al fericirii.

“- Acum nu mai sunt. Nu as avea cum!” aproape doi ani am am cautat sa inteleg intelesul acestui raspuns, venit la intrebarea ”Te-am suparat sau te-am facut sa suferi?” Pur si simplu nu intelegeam ce inseamna acel “acum nu as avea cum”, acea semi - repetitie obsedanta, care ma priva de o ratiune directa si veridica. :)) ei bine, e al dracului de bine sa te minti singur; cu atat mai mult cu cat pana si corpul te minte ca esti bine, ca te simti relaxat si usor, ca nu mai ai dureri de cap sau de spate, ca nu mai ai griji, ca ai stins lumina si ai atins zemuiala :)) te acoperi de o pelicula cremoasa si calda, in care crezi ca nimic nu te atinge, ca toti sunt interschimbabili si neimportanti, si ai impresia fixa cum ca ai fi o parte insemnata din acest univers, si ca societatea asta exista pentru a-ti da tie un sens adevarat!
Prostii; nu faci decat sa devii extrem de slab si de credul, pentru ca orice cult al personalitatii impins peste parametrii normali, nu reprezinta nimic altceva decat SLABICIUNE.

Ca esti mai vesel, mai sociabil... mai interesant, poate? Ai creativitate? Astea nu-ti vin odata cu thc-ul, nu e cadoul ei, exista deja in tine. Si spune sincer, cati oameni (ca tine) sunt intr-adevar acolo, si cati raman langa tine, in adevaratul sens al cuvantului?

O intrebare de milioane. Intreaba-te in legatura cu orice, pune la indoiala orice fapt demonstrat ca fiind real.



“Am inchis ochii si am simtit cum se rasufla langa mine. Pe sira spinarii am simtit fiori scurti si densi, repetitivi, ca si cand cineva m-as fi piscat cu niste bucati de gheata. Toate simturile mi-au transmis comanda de a intra in ofensiva, astfel ca m-am incordat pe de-a-ntregul. Auzul ascutit mi s-a indreptat total in acea directie stanga, amplificand enorm de mult toate zgomotele, desfacandu-le in rezonante, amestecandu-le haotic, intr-o realitate auditiva anormala. Paralizasem doar si poate. Pulsul marit imi ingreuna respiratia, cutia toracica devenind mult prea ingusta si inghesuita, tiuitul din urechi mi se urcase la cap, gustul de fier din gura deveni amar, vocea imi disparuse intr-un handicap anxios degenerant.
Totul de la niste toxine.”

vineri, 9 iulie 2010

Mira


“Totul incepe cu lumina de dimineata, la dracului!, ma ustura ochii de parca mi s-a cernit peste fata praf de sare in timpul noptii. Intind mana si aud ca cineva misca langa mine. Un dragon pe umar, proasta moda cu insemne asiatice. Inafara ferestrei, inaripatele matinale ciupesc izoprenul de la pervaz, si cum miscarile lor sunt din ce in ce mai exacte ritmic, picatura chinezeasca, imi dau impresia unor sobolani care se joaca sub pat cu un capac de sticla.
Daca m-am trezit eu, TOATA LUMEA trebuie sa se trezeasca! Ma sufoca acele camere reci si impersonale, cu oameni care motaie sau dorm. E ca o sala intr-un spital de nebuni, in care tu ai rolul asistentei (desi esti catatonica inafara lui) si ceilalti se inchipuie maresali sau tineri :) The Absofuckinglutely Blue Bird of Happiness “



REZONÁNTĂ, rezonante, s.f. 1. Proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica si a prelungi sunetele; răsunet. 2. Stare de vibratie în care se găseste un corp sau un sistem fizic când asupra lui se exercită o actiune exterioară periodică, cu o frecventă egală ori apropiată cu frecventa proprie vibratiei corpului sau a sistemului. ♢ Cutie de rezonantă = cavitate al cărei volum de aer este capabil să oscileze si să amplifice sunete. 3. (Med.) Tulburare de gândire la schizofrenici, caracterizată prin înlocuirea legăturilor de fond ale actiunilor prin relatii verbale, de obicei făcute după asonantă, rimă sau localizare în timp sau spatiu. – Din fr. résonance.

BIO- Element prim de compunere savantă care înseamnă „viată”, „în legătură cu viata”. / <>
http://en.wikipedia.org/wiki/Bioresonance_therapy

Este evaluata starea organelor interne, a glandelor endocrine, a sistemelor enzimatice, a metabolismului glucidic, lipidic si proteic, echilibrul acido - bazic si vitalitatea celulara.
- imunitate ( umorala, celulara, reactii autoimune )
- alergii, sensibilitati, intolerante
- prezenta si riscul activitatii unor agenti patogeni ( virusuri, bacterii, fungi, paraziti )
- blocaje energetice ( meridiane, chakre, voo-doo shits, BEWARE )
- prezenta energiilor negative ( radiatii, campuri electromagnetice, unde geopatogene )
- factori ereditari
- echilibrul neuro-endocrin si al neuro-transmitatorilor
- toxine de diferite categorii
- riscul degenerativ
- incompatibilitati cu materiale stomatologice etc.

Este contraindicat purtatorilor de stimulator cardiac si celor cu comitialitate incorect tratata ( cu crize frecvente ). In urma testului, se ofera medicului informatii referitoare la disfunctiile fiecarui organ in parte, in ordinea gradului de deviere fata de normal. Nu sunt specificate dimensiuni, leziuni drepte sau stangi ( la organele pereche ) si nu sunt semnalate formatiunile de tesut fara implicatii asupra functionalitatii (chist sebaceu, dermoid etc.). Referirile asupra organelor de simt si asupra unor valori (TA, colesterol, Hb, glicemie) sunt directionale (scazut - crescut) fara repere numerice.


„Doua pensionare in scaunele din fata mea; ambele cu mese false sub forma de coc, una cu sprancene trasate cu fard, linii tremurate de mana anxioasa, cealalta cu buze sangerii de Walpurgis neadormit. Asa trebuie ca este noaptea Ielelor, carcase uscative mrosind carnea cruda si rockeri stupizi desenati pe fata cu dermatograf, in senm de recunoastere universala. Ma oripilez, genele false albastre arata cel mai urat pe o fata de tiganca.

Se deschid usile, observ fiecare raza de lumina cum deseneaza praful rotund din atmosfera.”


CULOÁRE, culori, s.f. 1. Totalitatea radiatiilor de lumină de diferite frecvente pe care le reflectă corpurile si care creează asupra retinei o impresie specifică; aspectul colorat al corpurilor. ♢ Culoare caldă = culoare aflată în prima jumătate a domeniului radiatiilor luminoase (spre infrarosu). Culoare rece = culoare aflată în cea de a doua jumătate a domeniului radiatiilor luminoase (spre ultraviolet). Culoare fundamentală = fiecare dintre culorile (rosu, galben si albastru) care nu pot fi obtinute prin amestecul altor culori. ♢ Loc. adj. (Despre oameni) De culoare = care are pigmentatie neagră, galbenă etc. [Var.: coloáre s.f.] – Din lat. color, -oris, fr. couleur.

“Dintr-o data, lumina aproape ca se stinge, toti ochii se ridica mirati de linia sonora mult-asteptata, pupilele se dilata, monitoarele palpaie, neoanele interfereaza, conversatiile interne iau avans, randuri randuri scrise in avalansa, mainile se incordeaza -
BANG!”

IMPRESIONÍSM s.n. Miscare artistică apărută în a doua jumătate a sec. XIX, caracterizată prin renuntarea la contururile precise, la detalii, la clarobscur spre a reda cât mai sugestiv lumina (în pictură), prin modelarea fragmentară a suprafetelor (în sculptură), printr-o mare libertate a formelor, lărgirea cadrului tonal si subiectivitatea coloritului (în muzică), prin tendinta de a reda impresii fugitive, si cele mai intime nuante personale (în literatură). [Pr.: -si-o-] – Din fr. impressionnisme.


De la Goya si Cosmarurile lui haotice cu cabaline, la Monet si zeama calduta de semi-apus.

http://en.wikipedia.org/wiki/Impressionism


“Si tu vibrezi. Ma indepartez cativa centimetri de tine, pulsul ti se calmeaza, nu mai elimini feromoni si nici testosteron ca semnale de alarma, si peste pleoapele inchise ti se vad ochii miscandu-se. Ma apropii de tine, iti schimbi mirosul instant, firele de par ti se ridica si iti dau aspectul acela de aer rece, ti-am zis ca mirosi a IARNA?”

miercuri, 30 iunie 2010

In placi


“Aerul era inchis si umed, ca pielea unui sarpe, norii stateau umflati si violeti, gata sa explodeze pe fetele noastre. Caldaramul scotea pe alocuri aburi. Parea ca o smoala incinsa sub un jet de apa invizibil.
Mi-am pus cardiganul pe mine, umed si greu, si imediat am simtit cum imi intra in nari mirosul lui de tesut artificial. Asa lipit, fiinta lui pluricelulala era ca a doua mea piele.”



II. Schizofrenia
Un grup de tulburari psihice, in care realitatea este interpretata in mod anormal. Halucinatii, delir, violenta, gandire dezorganizata, introvertire, miscari necontrolate... Desi aceste tulburari sunt complexe, persoanei in cauza incep sa-i lipseasca sentimentele umane, interesul, si motivatia. Aplatizarea psihologica e in fapt alienare mentala.
S. cuprinde forme variate, simptomele numeroase diferind la fiecare in parte. Evolutia bolii este determinata de extinderea ei la nivelul creierului.
Prima localizare a schizofreniei este in creierul mic, de aici si dereglarile in motricitate si perceptia gravitatiei (mers ingreunat, ameteli, miscari necontrolate, spasme musculare). De natura primara neurobiologica (genetica si intr-un final, psihologica), boala se extinde mai sus, spre lobii prefrontali, consumand incet, masa creierului, astfel ca, in aproximativ 5 ani, acesta ajunge sa cantareasca cu 15% mai putin decat initial declansarii bolii. Centrul gandirii odata atins, persoana isi pierde existenta umana in care a fost creat.
Remediile sunt doar de natura determinata, prin admnisitrare de antipsihotice (de parca Xanaxul e remodelator neurobiologic). Urmarile sunt ptr totdeauna, organul afectat fiind unul care nu se poate regenera.

http://en.wikipedia.org/wiki/Schizophrenia



“Mi-am desfacut tesutul in fasii, rupand cu unghiile incetul cu incetul pielea zdrentuita. Am ramas in final ca supus luminii si caldurii de neon, desenand prin pleoape, prezente anormale pentru dimensiunea aceasta”

Pentru ca violenta nu se invata pe strazi, ci in familie!
Most Evil: http://investigation.discovery.com/tv/most-evil/about/most-evil-about.html
L.E.: Schizofrenia este o boala care distruge simtul logicii (repetitie), astfel ca victima in cauza nu este in stare sa ia decizii importante si nu poate face diferenta intre moralitate si infractiune. De aici, orice fapta provocata cu natura negativa, nu este considerata ca fiind intentionata, si primeste oarecum clementa dp. persoanelor avizate.