duminică, 8 august 2010

As vrea sa-ti ascult bataile inimii


Plastic de siguranta. Cu bule. Strans infasurat pe corpul tau, unde numai mainile sunt libere, si degetele-ti parca incearca sa scape. Ma faci sa rad cand te agiti. Aburi de piele s-au lipit de plastic, ca un transfer de carne pe material artificial. Acum vine partea in care tu te zbati :)) Si fire de par de pe ceafa si de pe frunte, umezite si rebele, ies la randul lor in cautare de aer. Ai putea sa ai un orgasm fantastic prin sufocare si supra-incalzire. Sau as putea sa te managai si sa te tin in brate pana lesini.


Pietre ascutite. Toate drumurile duc acolo. Si sunt pavate ca dracu’. In jurul meu totul freamata, e ca si cand m-as afla inauntrul unei fiinte vii, si as calca pe un organism macru din organe, vene, radacini, insecte cleioase, zbrobite sub talpa, respiratie fetida si vajait de sunete.
Da chiar, ai observat ca sunetul nu mai pleaca de aici niciodata? Ca vocile noastre se aud cu ecou, si ca ecoul se loveste de pereti, ramanand captat de straturile de minerale de mii si mii de ani? Ca nu se disipeaza si ca tot roiul asta de viespi otravitoare pleaca din gurile noastre, se duce pe tavane si se intoarce in capetele noastre, intrand tot prin guri? Ha! Uite si o cruce aprinsa la una dintre porti, de parca sufletului condamnat i-ar mai conta doua sipci din lemn arse de timp! Sunt intr-o grota si nu mai vreau sa ies de aici.
*Mi-a sarit oja de pe unghii. Arata ca unghiile smulse pe bucati ciuntite din carne. Si pentru ca ma enerveaza, le infig in bulele de aer de pe folia de plastic. Cred ca gemi. Dupa momentul de furie si de panica, s-a instaurat calmul si linistea. Ca de obicei, esti cam las. Creierul tau iti spune sa te prefaci mort, poate ca sa te obisnuiesti cu linistea. Eu nu dau niciodata drumul la muzica. Muzica se face, se construieste, se leaga fedeles de constiinta noastra, se zbate in membre inferioare, se musca cu ciuda si se arde cu tigara. Hmm, miros de plastic topit, intrat in carne arsa si purulenta. O rana, doua… e un miros pe care nu il uiti niciodata, de putret, de organic. Pur si simplu nu ti-l poti scoate din cap si te mananca pe dinauntru in ore luminoase si afectuoase, pentru ca ramai ros si stricat ca un mar viermuit oricat de dragalas si imbujorat ai fi atunci.
Si am dat de un suvoi. Incerc sa-l trec, insa observ ca ma simt bine infasurata in lichidul rece, alunecos. Imi uda buzele si obrajii, imi intra in gura si in nari si ma acopera total. Nu mai am gravitatie, inaintez dezechilibrat prin aer. Si aduce a fier. Gros si rece.
Frica miroase a galben.


Iau un sfic si incerc sa-ti apuc degetele care se misca in continuu, dar in joaca. Te ciupesc doar, insa oberv ca iar scoti sunete. Haidem sa ne jucam, ce ai??! S-ar putea sa-ti opresc unul totusi, sa-l tin in buzunarul de la blugi, sa-l scot din cand in cand ca sa incerc marea cu degetul :))) Ce amuzant! Ha ha ha, temperatura o poti afla si altfel, prin plamani umflati ca niste bureti, prin fire de par unduite de valuri, prin noduri si carcei pe picioare, ce dracului te enervezi asa? Ar putea sa te mangaie, ca o haina facut numai din pene de porumbel alb, ca un rasfat al pielii tale roz si moale, ca o para care se scurge spre orele din seara. Asa te treci tu?
Cineva imi arata poze cu organul reproducator. Ipostaze ale membrului semi flasc, umflat oarecum si vinetiu. Ca al inecatilor.
Nu ma interesezi mai omule din punctul asta de vedere! Ma intreb cum ai arata taiat in bucatele, pus la tocat, carne si oase deopotriva, zemuri mirositoare pentru indoit terebentina in cazane de tabla batute cu ciocanul; stiu insa ca ti-ar sta bine capul intr-un borcan, pe noptiera mea plina de forme de fluturi si rujuri rosii, ca asa mi-ai zambi din cand in cand. Si asa ti-as putea arata poze orale cu membrul tau cu care vrei sa te lauzi acum.
Imi transpira talpile. Calc ca pe lame, ascutite si nemiloase. Cred ca tin la tine, totusi, asa cum aud bulele alea de aer spargandu-se sub picioarele mele, ca o a doua voce a mea, interioara si ascutita, ca un vaiet spart la secunda...


Si ma sterg pe fata. Si imi sterg mainile pe peretii tai patati si stropiti din tine.


Si pe perdelele tale timbrate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu